Crucea-ntoarsa (la sender)

Dragi copii, azi vreau sa va povestesc o mica epifanie pe care am avut-o intr-una din saptamanile trecute. Concluzia epifaniei mele a fost una destul de searbada si de triviala totusi, dar substanta e consistenta si mereu valabila: vitele raman vite, si de obicei in numar mare.
Dar hai sa scurtam preludiul si sa trecem la despicat firul in 4:
O tanti. Una din aia respectabila, cu camasa cu flori, margele albe, palarie de paie, ruj ieftin, cercei de aur, fusta lunga cu buline, etc. Urca pe o straduta, din care nu prea se vedea mai nimic in zare, din cauza caselor. Dar la un anumit punct pe acea straduta, ai minunatul prilej sa vezi printre acoperisuri, in departare (macar 500m) minunatele turle ale impozantei mitropolii a 'Ieshilor' (v-as otravi pe toti care spuneti asa).
La momentul in care tanti ajunge in acel G-spot al strazii, vine momentul magic: CRUCEA!!! Pac! 3 cruci indesate rapid, ca un antibiotic, pe sub palaria de paie. A fost evident pentru mine ca a asteptat, s-a pregatit psihologic din timp, a scanat orizontul indelung pentru a nu rata scurtul moment magic al alinierii cu mitropolia si a savarsi astfel gestul crestinesc cuvenit.

Dar eu cu mintea mea de profil realist, am sesizat o inconsistenta in rationamentul ei:
-Draga tanti, haide sa pornim de la ipoteza ca pamantul este plat (ceea ce e destul de rezonabil luand in calcul intelectul tau). Una din axiomele fundamentale ale geometriei ne spune ca 2 puncte situate pe acelasi plan determina in mod unic o dreapta, deci pe intelesul tau, poti trage o linie cu rigla intre ele doua. Prin urmare, matale esti INCONTINUU aliniata cu mitropolia, ba mai mult, cu orice biserica de pe suprafata globului pamantesc (care este plat in cazul matale, pentru simplificare). Deci dumneata trebuie sa-ti faci absolut in orice moment cruce, fara oprire, fiindca inevitabil te afli in dreptul unei biserici. Nu-i asa? Si nici nu trebuie sa astepti acea intersectie magica in care poti zari si mitropolia, si biserica Trei Ierarhi (suna a nume de han), si Sf Nicolae Domnesc in acelasi timp, pentru a lovi 3 biserici dintr-o lovitura, optimizandu-ti timpul. Fa-ti de oriunde cruce si vei sti ca ai facut pentru TOATE bisericile din lumea asta. Ti-ai salvat sufletul negresit.

Pe langa asta, eu nu pot sa patrund esenta magica a acestui gest. Ii inteleg oarecum semnificatia in zilele de prigoana a crestinismului, cand daca purtai o cruce la gat erai dat ca Whiskas la lei. Crestinii, categorie oprimata si cu o lupta de dus (treaba lor...) trebuiau sa se identifice reciproc cu niste semne stiute numai de ei. Deci trecand pe langa o 'biserica' improvizata prin vreo catacomba si facand o cruce pe furis, puteai fi identificat de alt crestin care te zarea si aveati toti un sentiment placut de complicitate. Dar acum? Cand Biserica cea mareata si atotputernica e a 4a sau a 5a putere in stat? Ce sens mai are?
Eu cred ca in creierul simplist al 'boborului' care-si face cruce si din mersul tramvaiului, si din autobuz, si din tren, fiecare isi imagineaza ca Seful are cate un lacheu care sta dupa fundul lor si le contorizeaza crucile facute cand trec pe langa o biserica, si noteaza cu bila alba cand au facut, si cu bila neagra cand au uitat sa faca. Si la judecata, lacheul, pac!, scoate rabojul, si rabojul nu minte... sa te puna Dracu sa-ti iasa negativ cand se face totalul... ai pus-o.
Asa ca nu pierdeti nicio ocazie, oameni buni, faceti-va cruce in fiecare secunda, pentru ca fara dubiu, cum am demonstrat, va aflati in directia unei biserici, si negresit veti obtine mantuirea.
Altfel, nu va veti salva sufletul nici daca descoperiti leacul pentru cancer.
Doamne-ajuta! Somn usor!